Un an nou - alte provocari?

Da, știu, anul a început deja de vreo lună și jumătate dar... se pare ca în acest an voi fi mai leneșă. De obicei luna decembrie a anului ce urma să se sfârșească eram într-o stare de agitație interioară teribilă deoarece inevitabil făceam bilanțuri din tot felul de perspective iar la îceputul anului nou simțeam ceva similar cu dreptul la o noua cursă cu mine însămi. De data asta... nu știu, parcă n-a existat deloc sfârșitul unui an și începutul altuia. Deodata periodicitatea a fost întreruptă, mergem mai departe. Poate cercul s-a rupt deoarece deodată lucrurile s-au schimbat radical. Nimic n-a mai semanat cu nimic. Aș încerca să mă uit puțin în urmă la anul ce-a trecut. Da, cred c-a fost greu, spun acum privind în urmă deși nici o clipa nu l-am simțit asa. A fost plin de nou, plin de experiențe cu totul diferite și cred ca de-asta nu i-am simțit greutatea. Când îti muți viața, planurile, sperantele și visele într-o țară străină, într-o societate și cultura la fel de străine ca limba pe care oamenii o vorbesc în jurul tău, n-are cum să fie ușor dar provocarea care se naște totodata din dorința de a cunoaște totul și de a te integra te umple de adrenalina și face ca greul sa para banal, ușor și firesc de purtat pe umeri. Din punt de vedere social ai ocazia sa renaști să te redefinești. E greu caci pentru asta trebuie mai întâi sa mori, să dispari ca entitate sociala. Dar anul ăsta cum o să fie? O să fie doar o continuare a anului ce-a trecut? O sa mai fie greu? O sa mai fie interesant? Interesant e ca nu pot sa-mi propun nimic. Pot doar sa sper că la sfâșitul lui voi putea să spun ca a fost un an plin.